Mobil: 0741 60 14 60 ; Fix / Fax: 0257 33 83 20 office@prcontrol.ro

Tratamentul fiscal al veniturilor din cesionarea acțiunilor – speță

taxe

Data publicării: 13 octombrie 2017

Situație:

O societate XYZ SRL a cumpărat propriile acțiuni de la acționari persoane fizice. Prețul de cumpărare este mai mare decât valoarea nominală. În sarcina cui revine obligația calculului impozitului și plata acestuia pentru câștigul realizat din transferul acțiunilor?

 Soluție:

Impozitul pe venituri din investiții:

 

Pentru început, este important de precizat faptul că veniturile din cesionarea acțiunilor reprezintă venituri din investiții potrivit art. 91 lit. c) din Codul fiscal, stabilirea câștigului rezultat din această operațiune realizându-se în conformitate cu prevederile art. 94 din acest act normativ.

Din definițiile date titlurilor de participare și titlurilor de valoare de art. 7 pct. 40 si 41 din Codul fiscal rezultă că acțiunile într-o societate pe acțiuni sunt considerate titluri de valoare.

Prin urmare, câștigul din transferul acțiunilor reprezintă diferența pozitivă/negativă realizată între valoarea de înstrăinare/prețul de vânzare și valoarea lor fiscală definită la art. 7 pct. 44 lit e) din Codul fiscal ca fiind valoarea de achiziție sau de aport.

Este important de precizat faptul că determinarea câștigului/pierderii din transferul acestor titluri de valoare se efectuează la data efectuării plăților prețului tranzacției, pe baza documentelor justificative, de către beneficiarul de venit.

Potivit art.96 din Codul fiscal, câștigul net anual sau pierderea netă anuală se determină de către contribuabil – persoană fizică – ca diferență între câștigurile și pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului din transferul titlurilor de valoare pe baza declarației 200 care se depune până la data de 25 mai a anului următor celui de realizare a venitului.

La determinarea câștigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul și costurile aferente tranzacțiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei tranzacții.

Conform art. 119 din Codul fiscal, câștigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare se determină de organul fiscal competent ca diferență între câștigul net anual și pierderile reportate din anii fiscali anteriori rezultate din aceste operațiuni. În cazul în care este înregistrată o pierdere netă anuală stabilită prin declarația privind venitul realizat, aceasta se recuperează din câștigurile nete anuale obținute în următorii 7 ani fiscali consecutivi.

Impozitul anual datorat se stabilește de organul fiscal competent potrivit art. 123 din Codul fiscal pe baza declarației privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra câștigului net anual impozabil determinat potrivit prevederilor art. 119.

Atenție! Organul fiscal stabilește impozitul anual datorat pe baza declarației privind venitul realizat și emite decizia de impunere, impozitul de achitat conform deciziei de impunere anuale plătindu-se în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie privind colectarea creanțelor bugetare.

Astfel, având în vedere cele precizate anterior, obligațiile privind determinarea și declararea câștigului net anual revin numai persoanei fizice beneficiare a venitului, plata impozitului efectuându-se de către aceasta în baza deciziei de impunere emisă de administrația fiscală.

CASS datorată:

În raport cu obligațiile privind contribuțiile sociale oblligatorii, veniturile din investiții intră în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Potrivit art. 176 alin. (1) din Codul fiscal, pentru persoanele fizice care realizează venituri din investiții sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de valoare, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate reprezintă câștigul net anual determinat potrivit prevederilor art. 96 din Codul fiscal, raportat la cele 12 luni ale anului de realizare a veniturilor.

Este important de menționat faptul că persoanele care realizează venituri din investiții nu datorează însă contribuție de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri, dacă realizează venituri de natura celor menționate la art. 155 alin. (1) lit. a) – d), g), i) – l), astfel:

  • venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76;
  • venituri din pensii, definite conform art. 99;
  • venituri din activități independente, definite conform art. 67;
  • venituri din asocierea cu o persoana juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125;
  • venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, definite conform art. 103;
  • indemnizații de șomaj;
  • indemnizații pentru creșterea copilului;
  • ajutorul social acordat potrivit Legii nr. 416/2001;
  • indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau unei boli profesionale.

CASS se stabilește de organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuală, pe baza informațiilor din declarația privind venitul realizat, precum și pe baza informațiilor din evidența fiscală, după caz.

CASS se stabilește în anul următor celui în care au fost realizate veniturile, prin aplicarea cotei individuale de contribuție asupra bazei de calcul. Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate se evidențiază lunar în decizia de impunere.

În cazul veniturilor din investiții, ale căror baze lunare de calcul se situează sub nivelul valorii salariului de baza minim brut pe țară, nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Pentru veniturile ale căror baze lunare de calcul sunt mai mari sau egale cu valoarea salariului de baza minim brut pe țară, contribuția datorată lunar se calculează asupra acestor baze de calcul.

Sumele, reprezentând obligațiile anuale de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate stabilite prin decizia de impunere anuală, se achită în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei.