Data publicării: 17 decembrie 2018
Începând cu data de 1 noiembrie 2018, TVA pentru servicii turistice a scăzut de la 9% la 5%, inclusiv pentru serviciile de restaurant și de catering. Totuși, deoarece nu era clar în ce cazuri trebuie aplicată cota de 5%, în ce cazuri trebuie aplicată cota de 9% și în ce cazuri trebuie aplicate ambele, Ministerul Finanțelor Publice a publicat un set comun de instrucțiuni pentru contribuabili.
Astfel, Ordinul Ministerului Finanțelor Publice (MFP) nr.3659/2018 pentru aprobarea Instrucțiunilor de aplicare unitară a prevederilor art. 291 alin. (2) lit. e) și alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a fost publicat în Monitorul Oficial nr.1037 din data de 6 decembrie și se aplică de la data apariției.
Mai exact, regulile stabilite de minister vizează încadrarea corectă, din punct de vedere al TVA, a:
- livrărilor de alimente, pentru care se aplică cota redusă de TVA de 9%;
- prestărilor de servicii de restaurant sau catering, pentru care se aplică cota redusă de TVA de 5%, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea, care se încadrează la codul NC 22 03 00 10, și pentru care se aplică tot cota redusă de TVA de 5%.
Pentru încadrarea din punct de vedere al TVA a unei operațiuni ca livrare de bunuri sau prestare de servicii de restaurant sau catering trebuie efectuată o examinare calitativă a întregii operațiuni, din care să reiasă dacă elementele de prestare de servicii care precedă și însoțesc livrarea alimentelor sunt sau nu preponderente.
Prin urmare, dacă se vorbește de livrarea unor feluri de mâncare la o adresă precizată de client, fără să se presteze niciun serviciu suplimentar, sau dacă livrarea felurilor de mâncare este elementul predominant al operațiunii, aceasta este considerată o livrare de alimente.
În cuprinsul Ordinului MFP nr.3659 sunt enumerate elementele de prestare de servicii care însoțesc în mod normal o livrare de alimente și care îi sunt accesorii acesteia, dar care nu duc la încadrarea operațiunilor ca fiind prestări de servicii din punctul de vedere al TVA:
- prezentarea alimentelor la raft;
- prepararea alimentelor;
- transportul alimentelor la destinația indicată de client;
- răcirea sau încălzirea alimentelor;
- ambalarea alimentelor;
- punerea la dispoziția clientului de tacâmuri de unică folosință;
- furnizarea de șervețele de hârtie, de muștar, ketchup, maioneză sau altele similare;
- furnizarea de cutii de gunoi;
- prezentarea generală a ofertei/meniului.
Altfel spus, în condițiile în care o operațiune include elementele de mai sus, aceasta nu este considerată o prestare de servicii, ci doar o livrare de alimente.
Conform actului normativ recent aprobat, pentru ca o operațiune să poată fi considerată prestare de servicii de restaurant sau de catering în sensul TVA, elementele de prestare de servicii trebuie să fie altele decât cele din lista de mai sus. Concret, asemenea elemente sunt considerate cele precum:
- furnizarea unui cadru adecvat care permite consumul alimentelor;
- servirea alimentelor;
- furnizarea/punerea la dispoziție de personal de servire, de bucătari sau de personal pentru curățenie;
- punerea la dispoziție a veselei sau a tacâmurilor;
- punerea la dispoziție a unui mobilier adecvat consumului alimentelor, cum sunt mesele și scaunele;
- curățarea sau debarasarea meselor;
- consultanța individuală privind alegerea alimentelor;
- consilierea clienților cu privire la compoziția și cantitatea mâncării pentru anumite evenimente.
Conform precizărilor din Ordinul nr.3659, punerea la dispoziție a unor elemente de mobilier într-o zonă a cărei destinație principală nu este facilitarea consumului de alimente nu constituie un element de natură a conduce la încadrarea operațiunii drept prestare de servicii de restaurant.
De asemenea, mai este precizat că:
- pentru încadrarea operațiunilor efectuate ca livrare de alimente sau prestare de servicii de restaurant sau catering, nu are nicio relevanță codul CAEN al activității și nici complexitatea preparării mâncării;
- punerea la dispoziția clienților a unor elemente de mobilier rudimentar, cum ar fi o tejghea sau mesele de bar, care nu permit clienților să ia loc, nu constituie decât prestații minore, accesorii livrării de alimente, care nu pot duce la calificarea operațiunii drept prestare de servicii de restaurant.
Referitor la spațiul prestatorului de servicii de restaurant, acesta este considerat locația deținută, închiriată sau folosită de prestator. Asta chiar dacă vorbim de un spațiu la care proprietarul permite accesul comun al mai multor prestatori.
O altă problemă pe care o tranșează documentul ministerului este cea a mâncării la pachet.
„În situația persoanelor impozabile care oferă clienților atât servicii de restaurant, cât și livrări de alimente «la pachet», pentru calificarea operațiunii drept livrare de alimente sau prestare de servicii de restaurant, este definitorie opțiunea clientului la momentul efectuării comenzii”, scrie în ordin. Cu alte cuvinte, dacă clientul mănâncă la restaurant, se aplică cota de 5%, iar daca clientul mănâncă în altă parte, se aplica cota de 9%.
Nu în utlimul rând, prevederile oficializate recent fac referire și la serviciile de catering.
Astfel, pentru ca o operațiune să fie considerată, în sensul TVA, serviciu de catering și să i se aplice cota de 5%, o combinație de mai multe operațiuni este luată în calcul, în funcție de ce vor clienții:
„(…) de la simpla pregătire și livrare a felurilor de mâncare până la prestația completă, care cuprinde, în plus, punerea la dispoziție a veselei, a mobilierului, cum ar fi mese și scaune, prezentarea felurilor de mâncare, decorațiunile, punerea la dispoziție a personalului care se ocupă cu servirea și cu consilierea pentru alcătuirea meniului și, dacă este necesar, pentru alegerea băuturilor”, potrivit actului normativ citat.