Data publicării: 18 iunie 2016
Având în vedere Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, începând cu data de 1 ianuarie 2016, au fost modificate regulile de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii atât în ceea ce priveste condițiile de aplicare și cotele de impunere, cât și regulile privind schimbarea regimului de impunere.
Astfel, sistemul de impunere este obligatoriu pentru persoanele juridice române care, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
- au realizat venituri, altele decat cele obținute din desfășurarea activităților în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital (cu excepția activităților de intermediere), în domeniul jocurilor de noroc, în domeniul explorării, dezvoltării și exploatării zăcămintelor petroliere și gazelor naturale;
- ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de sub 20%;
- au realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro (cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile);
- capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
- nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrata la registrul comertului sau la instantele judecătorești, potrivit legii.
În cazul societăților nou-înfiintate se are în vedere îndeplinirea condiției privind componenta capitalului social la data înregistrării la registrul comertului, precum și faptul că nu intenționează să desfașoare activitățile prevăzute la lit. a).
Este important de precizat faptul că sistemul de impunere este opțional numai în cazul persoanelor juridice române nou-înfiintate care, la data înregistrării la registrul comerțului, au subscris un capital social reprezentând cel puțin echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro.
Cotele de impozitare
Cotele de impozitare sunt diferentiate (1%, 2% sau 3%), în funcție de numărul de salariați și se pot modifica în cursul anului, potrivit unor condiții specifice:
- cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care vor avea cel puţin doi salariați;
- cotă de impozitare de 2% pentru microîntreprinderile cu un singur angajat;
- cotă de impozitare de 3% pentru microîntreprinderile care nu vor avea nici măcar un salariat.
Modificarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii în cursul unui an fiscal poate avea loc în următoarele situații:
- microîntreprinderea realizează în cursul anului de impunere venituri mai mari de 100.000 euro;
- ponderea veniturilor realizate în anul curent din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv;
Limitele fiscale se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Pentru încadrarea în condițiile privind nivelul veniturilor se vor lua în calcul aceleași venituri care constituie baza impozabilă, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent (la 31.12.2015 a fost de 4,5245, prin urmare plafonul este 452.450 lei).
- microîntreprinderea începe să desfășoare în cursul anului activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital (cu excepția activității de intermediere), în domeniul jocurilor de noroc sau în domeniul explorării, dezvoltării și exploatării zăcămintelor petroliere și gazelor naturale.
Începând cu trimestrul în care are loc oricare din situațiile amintite anterior, microîntreprinderea va datora impozit pe profit, având obligația de modificare a vectorului fiscal și de stabilire, plată și declarare a impozitului pe profit.
Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care:
a) se scad:
- veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
- veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
- veniturile din productia de imobilizări corporale și necorporale;
- veniturile din subvenții;
- veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
- veniturile din diferențe de curs valutar;
- veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
- valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul “709”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
- veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titularii inițiali aflați în evidenta Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
- despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
- veniturile obținute dintr-un stat străin cu care Romania are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
b) și se adaugă:
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul “609”;
- în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care își înceteazp existența, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului;
- rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv;
- rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării.
În cazul în care o microîntreprindere achiziționeaza case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune, potrivit legii.
În termen de 15 zile de la producerea uneia din situațiile menționate, persoana juridică depune la organul fiscal, în a cărui evidență este înregistrată fiscal, formularul 010 “Declarația de înregistrare fiscală/Declarația de mențiuni/Declarația de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică”.
Calculul impozitului pe profit se efectueaza luand in considerare veniturile si cheltuielile realizate incepand cu trimestrul in care s-au depasit limitele fiscale definite mai sus.
Termenul pentru depunerea formularului 100
Calculul şi plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, pana la data de 25, inclusiv, a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul, se precizează în Codul fiscal.
Până la această dată, microîntreprinderile au obligaţia de a depune formularul 100 – “Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”.
Concret, microîntreprinderile vor trebui să depună acest formular până pe 25 ianuarie, pentru plata impozitului aferent trimestrului IV din 2015.
Termenele de declarare sunt:
- 25 aprilie pentru trimestrul întâi (ianuarie-martie);
- 25 iulie pentru trimestrul al doilea (aprilie-iunie);
- 25 octombrie pentru trimestrul al treilea (iulie-septembrie)
- 25 ianuarie pentru trimestrul patru (octombrie-decembrie)