Obligațiile angajatorului în cazul salariatului cu handicap

Data publicării: 15 septembrie 2016

Conform art. 60 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:

1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
2. a) activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere;
3. b) salarii și asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3);
4. c) pensii;
5. d) activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;

Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal aprobate prin HG 1/2016, în înțelesul art. 60 pct. 1 lit. a)-d) din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică pentru veniturile realizate începând cu data încadrării contribuabilului în gradul de handicap grav sau accentuat, conform documentelor justificative.

Pentru a beneficia de prevederile art. 60 pct. 1 din Codul fiscal, contribuabilii au obligația de a depune, după caz, la organul fiscal competent sau la angajatorul/plătitorul de venituri documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat.

Documentele vor fi prezentate în original și în copie, organul fiscal competent, angajatorul/plătitorul de venituri păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.

Prin urmare, salariatul cu handicap grav sau accentuat are dreptul la scutirea de impozit pe venit pe care o acordă angajatorul în baza documentelor care atestă încadrarea în grad de handicap grav sau accentuat.

Alte drepturi la locul de muncă sunt stabilite de art. 83 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap conform căruia, persoanele cu handicap aflate în cautarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă beneficiază de următoarele drepturi:

1. cursuri de formare profesională;
2. adaptare rezonabilă la locul de muncă;
3. consiliere ăn perioada prealabilă angajării și pe parcursul angajării, precum și în perioada de probă, din partea unui consilier specializat în medierea muncii;
4. o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puțin 45 de zile lucrătoare;
5. un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă din initiațiva angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;
6. posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, în condițiile legii, în cazul în care beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens;

Potrivit art. 84 din Legea 448/2006, angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază de următoarele drepturi:

• deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate și achiziționării utilajelor și echipamentelor utilizate în procesul de producție de către persoana cu handicap;
• deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum și a cheltuielilor cu transportul materiilor prime și al produselor finite la și de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru munca la domiciliu;
• decontarea din bugetul asigurărilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de pregătire, formare și orientare profesională și de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap;
• o subvenție de la stat, în condițiile prevăzute de Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

 Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute la art. 6 pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap.

Încadrarea în grad și tip de handicap a adulților cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisie de evaluare.

Comisia de evaluare este organ de specialitate al consiliului județean, după caz, al consiliului local al sectorului municipiului București, cu activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte în grad și tip de handicap și are următoarea componentă:

a)președinte – un medic de specialitate – expertiza medicală a capacității de muncă, medicină internă, medicina de familie sau un medic de medicină generală, absolvent de cursuri de management în domeniul sociomedical;

b)un medic de specialitate expertiză medicală a capacității de muncă, medicină de familie sau un medic de medicină generală, propus de direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București;

c)un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități în beneficiul persoanelor cu handicap;

d)un psiholog;

e)un asistent social.

 Precizări importante:

 Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.

Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligații:

1. a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;

În Normele metodologice se menționează următoarele:

-salariul de bază minim brut pe țară este cel garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna pentru care se plătește suma datorată bugetului de stat în cazul neangajării persoanelor cu handicap.

-numărul de angajați care se ia în calcul este numărul mediu de angajați din lună.

Acesta se determina în fiecare lună ca medie aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariați din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale și alte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează, împărțită la numărul total de zile calendaristice. În efectivele zilnice nu vor fi incluși salariații aflați în concediu fără plată, cei aflați în grevă, cei detașați la lucru în străinătate și nici cei ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate. Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se vor lua în calcul efectivele de salariați din ziua lucrătoare precedentă, cu excepția persoanelor al căror contract individual de muncă a încetat în acea zi.

Salariații care nu sunt angajați cu normă întreagă vor fi incluși în numărul mediu proporțional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă.

1. b) să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în suma echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat în condițiile prevăzute la lit. a).

În aplicarea prevederilor art. 78 alin. (3) lit. b) din lege, achiziționarea produselor sau serviciilor de la unitățile protejate autorizate se realizează în baza unui acord de parteneriat, modelul acestuia fiind prevăzut în anexă care face parte integrantă din normele metodologice.

Dovada achiziționării produselor sau serviciilor de la unitățile protejate autorizate este reprezentată de contractul comercial, factură și dovada plății.

Suma datorată de autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap, reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap,  este  datorată la bugetul de stat și se declară prin intermediul formularului 100 “Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”.

Achiziționarea produselor de la unitățile protejate poate fi parțială, existând posibilitatea plății doar a sumei neacoperite până la cea stabilită potrivit Legii nr.448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În situația în care operatorul economic achiziționează produse sau servicii de la unități protejate autorizate potrivit legii, pe bază de parteneriat, în sumă mai mică decât suma datorată bugetului de stat, operatorul economic va datora bugetului de stat diferența de sumă.

În situația în care operatorul economic achiziționează produse sau servicii de la unități protejate autorizate potrivit legii, pe bază de parteneriat, în sumă mai mare decât suma datorată bugetului de stat în luna respectivă, operatorul economic nu datoreaza nicio sumă bugetului de stat, iar diferența în plus se reportează în luna următoare, în sensul diminuării de plată.