Data publicării: 12 ianuarie 2017
Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3 din 6 ianuarie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.16 din 6 ianuarie 2017, au fost aduse modificări importante referitoare la regimul fiscal al microîntreprinderilor.
Astfel, începând cu 2017, referitor la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, reținem următoarele modificări importante:
- modificarea plafonului până la care o persoană juridică este considerată microîntreprindere (de la 100.000 euro la 500.000 euro).
Pentru anul 2017, persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2016 îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 47 (venituri sub 500.000 euro) sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 februarie 2017.
Modificarea sistemului de impunere se va comunica organelor fiscale până la data 25 februarie, termen până la care se va depune și declarația privind impozitul pe profit datorat pentru profitul impozabil obținut în perioada 1 – 31 ianuarie 2017.
- cotele de impozitare vor fi de: 1% pentru microîntrepinderile cu unul sau mai mulți salariați și 3% pentru microîntreprinderile fără salariați;
Criteriile care califică obligatoriu o firmă ca fiind microîntreprindere, începând cu luna februarie, sunt (cumulativ):
- venituri, la finalul lui 2016, de până în 500.000 de euro, calculați la cursul (30.12.2016) de un euro = 4,5411 lei, rezultând suma de 2.270.550 de lei;
- firma cu capital privat, iar printre acționari/asociați nu se regăsesc statul sau autoritățile locale;
- sunt obținute venituri din alte domenii decât cel bancar, asigurări și reasigurări, piețe de capital, jocurile de noroc sau explorare, dezvoltare, exploatare a zacămintelor petroliere și gazelor naturale;
- realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;
- nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată la registrul comerțului sau la instanțele judecătorești.
Important ! Firmele care au capital social de minimum 45.000 de lei, precum și cele ce și-l completează pe parcurs până la această valoare au posibilitatea de a opta pentru aplicarea impozitului pe profit.
Obligații declarative:
Conform prevederilor legale, firmele care erau plătitoare de impozit pe profit, însă devin microîntreprinderi de la 1 februarie, vor trebui să plătească totuși impozit pe profit, pentru luna ianuarie.
Astfel, dacă societatea se regăsește în această situație, va trebui:
- Să depună la organele fiscale abilitate formularul 010 („Declarație de înregistrare fiscală/de mențiuni) prin care să anunțe modificarea sistemului de impunere (de la impozit pe profit la impozit pe veniturile microîntreprinderilor).
- Să depună formularul 101 în care să declare profitul impozabil obținut în perioada 1 ianuarie 2017 – 31 ianuarie 2017 – declarația se va depune până în 25 februarie 2017.
Conform reglementărilor fiscale, calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.
Până la această dată, microîntreprinderile au obligația de a depune formularul 100 – „Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat”, în care trebuie să selecteze rândul “impozit pe veniturile microîntreprinderilor”.
Astfel, în condițiile în care o societate devine microîntreprindere de la 1 februarie, va depune primul formular 100 în data de 25 aprilie 2017.
Următoarele termene de declarare sunt:
- 25 iulie pentru trimestrul al doilea din 2017 (aprilie-iunie);
- 25 octombrie pentru trimestrul al treilea din 2017 (iulie-septembrie).
- 25 ianuarie pentru trimestrul al patrulea din 2017 (octombrie – decembrie).
Alte prevederi importante – micșorarea plafonului capitalului social la înființare:
De la 1 ianuarie 2017 s-a micșorat plafonul capitalului social la înființare, în funcție de care se poate aplica sau nu regimul de impozitare pentru microîntreprinderi.
Măsura este inclusă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2016, ce a apărut în Monitorul Oficial nr.977 din 6 decembrie 2016.
Referitor la microîntreprinderi, documentul citat stabilește reducerea plafonului capitalului social la înființare, în funcție de care se poate aplica sau nu regimul de impozitare pentru microîntreprinderi.
Mai exact, limita capitalului social pentru care se poate alege plata impozitului pe profit, în detrimentul celui pe veniturile microîntreprinderilor, a fost redusă de la 25.000 de euro (aproximativ 112.000 de lei) la 45.000 de lei (aproximativ 10.000 de euro).
Prin urmare, din acest an, doar entitățile cu un capital social mai mic decât 45.000 de lei sunt obligate să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. În schimb, dacă își completează capitalul social pe parcurs, până cel puțin la noul nivel fixat, firmele vor putea deveni plătitoare de impozit pe profit.
Potrivit normelor în vigoare, o firma nou-înființată este obligată să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, atât timp cât capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale, la momentul înregistrării la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Totuși, prin excepție de la această regulă, societatea nou-înființată care la data înregistrării în registrul comerțului are subscris un capital social reprezentând cel puțin suma de 45.000 de lei (noul plafon introdus) poate opta să aplice impozitul pe profit.
Baza de impozitare a veniturilor:
Codul fiscal stabilește că baza impozabilă a veniturilor microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care:
a) se scad:
- veniturile aferente costurilor stocurilor produse;
- veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
- veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
- veniturile din subvenții;
- veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
- veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
- veniturile din diferențe de curs valutar;
- veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau
- decontarea acestora;
- valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării;
- veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii;
- despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
- veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
b) și se adaugă:
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării;
- în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanțelor și datoriilor în lei în funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate inițial și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului.
- rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit;
- rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv.
În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune.