Data publicării: 25 februarie 2017
Potrivit Ordinului nr. 591/2016, modificat și completat prin OpANAF nr.592/2017 declarația recapitulativă 390 se depune lunar, în condiţiile prevăzute la art. 325 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal), până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice, de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA depun declarația recapitulativă numai pentru lunile calendaristice în care ia naștere exigibilitatea taxei pentru:
a) livrările intracomunitare scutite de taxă în condițiile prevăzute la art. 294 alin. (2) lit. a) și d) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei a luat naștere în luna calendaristică respectivă;
b) livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare prevăzute la art. 276 alin. (5) din Codul fiscal efectuate în statul membru de sosire a bunurilor și care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică respectivă;
c) prestările de servicii prevăzute la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Uniunea Europeană, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică respectivă;
d) achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică respectivă;
e) achiziţiile de servicii prevăzute la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, efectuate de persoane impozabile din România care au obligația plății taxei conform art. 307 alin. (2), pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică respectivă, de la persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Uniunea Europeană.
f) livrările intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 3151 (=> regimul special pentru agricultori) – alin. (8) lit. c) şi d) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în luna calendaristică respectivă.
Pentru rândul “Achiziții intracomunitare de servicii” – se înscrie suma totală a achiziţiilor intracomunitare de servicii pentru care se aplică prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, altele decât cele scutite de TVA, pe fiecare prestator în parte, care este stabilit în Uniunea Europeană, pentru care exigibilitatea taxei intervine în luna calendaristică respectivă.
Nu vor fi declarate prestările de servicii prevăzute la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, dacă prestatorul serviciului este o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul Comunității.
Din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, pentru ca operațiunea să fie impozabilă în România, este necesară îndeplinirea cumulativă a patru condiții, detaliate la art. 268 al.(1) din noul Cod fiscal, astfel:
– operațiunile să constituie sau să fie asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;
– locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor să fie considerat a fi în România;
– livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să fie realizată de o persoană impozabilă;
– livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice prevăzute de lege.
Dacă o singură condiție nu este îndeplinită nu se datorează TVA în România.
Definirea prestării serviciilor:
Prestarea de servicii reprezinta “orice operațiune care nu constituie livrare de bunuri”- așa cum se menționează la art.271 din Codul fiscal.
În cazul prestărilor de servicii, regula generală este prevăzuta la art.278 din Codul fiscal la care se precizează că: “Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează ca atare este locul unde respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale economice”.
În cazul prestărilor de servicii, definitorie este analiza locului prestării de servicii, conform art. 278 din Codul fiscal. Există două reglementări cu caracter general, regăsite la art. 278 alin. (2) și alin. (3) din Codul fiscal, dar și un număr mare de excepții, regăsite la același articol.
Astfel, având în vedere reglementările anterioare, societatea care primește servicii de la un partener non-UE trebuie să analizeze mai întâi caracterul serviciilor primite, persoana impozabilă de la care se primesc și apoi să determine dacă operațiunea este impozabilă în România pentru declarare pe teritoriul României.
În cele mai multe cazuri, la primirea serviciilor non-UE, în baza facturii externe, deoarece operațiunea este una impozabilă, societatea va efectua plata TVA prin mecanismul taxării inverse: 4426=4427, având obligația de raportare numai în decontul de TVA la rândul 7 “Achiziții de bunuri, altele decât cele de la rd.5 si 6, și achiziții de servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA (taxare inversă)”, fără preluare la rândul 7.1. “Achiziții de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă)”, precum și la rândul 20, fără preluare la rândul 20.1.