Data publicării: 26 iulie 2017
Ordonanța Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a apărut în Monitorul Oficial nr.598 din data de 25 iulie 2017 și se va aplica începând cu data de 28 iulie.
Potrivit actului normativ menționat, începând cu luna august 2017, agenții economici vor trebui să achite contribuții majorate la pensii (CAS) și sănătate (CASS) pentru angajații care câștigă lunar sume aflate sub nivelul salariului minim brut.
Mai exact, noile dispoziții se referă la salariații cu normă parțială, nu și la cei cu plata în acord, asa cum era prevăzut într-o forma anterioară a proiectului de lege.
Totuși, în cadrul OG nr.4 sunt menționate anumite excepții, printre care cea mai importantă face referire la persoanele angajate cu mai multe contracte de muncă, a căror bază totală de calcul este cel puțin egală cu salariul minim brut.
Inițial, excepția făcea referire la persoanele angajate atât cu un contract cu normă parțială, cât și cu un contract cu norma întreagă.
Ordonanța Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se va aplica efectiv începând cu veniturile aferente lunii august 2017.
Prin urmare, noile reglementări impun firmelor să plătească, începând cu luna august, CAS și CASS la nivelul salariului minim brut pentru toți angajații plătiți cu sume mai mici de 1.450 de lei brut.
Concret, este vorba de salariații încadrați cu normă parțială, nu și de cei cu plata în acord, așa cum dorea inițial Guvernul.
Extras din OG nr.4/25.07.2017:
„(…) în cazul câștigului lunar brut prevăzut la art. 139 (din Codul fiscal, referitor la persoanele ce obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor), realizat în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora este salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din luna în care contractul a fost activ”.
Este important de precizat faptul că angajatorii vor fi scutiti de plata contribuțiilor majorate în perioadele în care salariații se vor afla în anumite situații enumerate în mod explicit în OG nr.4/2017.
Mai exact, este vorba despre cazurile în care angajații:
- realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată a acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară (în forma lansată în dezbatere publică a ordonanței, excepția era condiționată de existența, pe lângă contractul cu normă parțială, a unui contract cu normă întreagă);
- sunt elevi sau studenți, cu vârsta de până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
- sunt ucenici în vârstă de până la 18 de ani;
- sunt persoane cu dezabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra sub opt ore pe zi;
- sunt pensionari pentru limita de vârstă din sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limita de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limita de vârstă din sistemul public de pensii cu orice altă pensie stabilită într-un sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii.
Important!
Pentru a fi scutiti de plata contribuțiilor majorate la pensii și sănătate, agenții economici vor fi nevoiți să ceară documente justificative de la elevi, studenți, persoanele cu dezabilități care au dreptul să lucreze mai puțin de opt ore pe zi și pensionarii pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii.
Potrivit OG nr.4/2017, în cazul celor care sunt angajați concomitent cu mai multe contracte de muncă, indiferent de normă, va exista o procedură de aplicare dată prin ordin al Ministerului Finanțelor.
Este util de reamintit faptul că, în nota de fundamentare ce a însoțit ordonanța în forma sa de proiect era indicat că autoritățile au identificat în jur de 370.000 de salariați care obțin venituri numai în baza unui contact individual de munca cu timp parțial de lucru.
Potrivit reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice (MFP), măsura are drept scop descurajarea angajărilor cu timp parțial pentru a plăti statului taxe mai mici. De asemenea, aceștia fac referire și la o eliminare a muncii „la gri”. „Măsura are ca scop descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscala, încheie contracte de muncă cu timp parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă.
Astfel, angajatorul datorează contribuții sociale utilizând o baza de calcul diminuată față de cea reală. (…) Totodată, prin măsura propusă se elimină și inechitățile existente față de angajatorii care încheie în mod corect contracte individuale de muncă cu timp normal și asigură angajaților proprii salariul minim brut pe țară (…)”, era menționat în nota de fundamentare amintită mai sus.